Localitatea Petrova este situata pe malul stang al raului Viseu, la aproximativ 12 km fata de confluenta acestuia cu raul Tisa, la 100 km distanta rutiera fata de Baia Mare, municipiul resedinta, 35 km fata de Sighetu Marmatiei, fosta capitala a Maramuresului istoric si la 24 km fata de orasul Viseu de Sus. Geografic, potrivit coordonatelor stabilite in 1933, Petrva se situaza intre 41 53’ 15’’ longitudine estica si 47 49 40” latitudine nordica, la 357,74 m deasupra nivelului apei. De-a lungul istoriei sale asezarea peste care se suprapun astazi localitatile Petrova, Crasna, Bistra Valea Viseului(partial) a acumulat un imens capital de prestigiu istoric. Pe cuprinsul acestui teritriu au fost descoperite obiecte de bronz deosebit de valoroase de acum 3-4 mii de ani, obiecte romane (sageata si medalie cu inscriptia Via Traiana) dar si dovezi arheologice medievale de mare importanta pentru stiinta istorica. Cu toate acestea prima atestare istorica in documente a Petrovei este, relativ tarzie, la 21 aprilie 1411. Arhitectonica asezarii, evolutia acesteia in timp descrie un traseu justificativ istoric care incepe Dupa Oloha, apoi pe Poderei(ambele locatii astazi in satul Crasna), migratia centrului localitatii a vetrei satului continuand in Susanii de azi ai Petrovei si, in sfarsit, configuratia de astazi influentata mult de calea ferata si de drumul national ca factori de civilitate. Prestigiul istoric al localitatii a sporit cu fiecare perioada prin participarea petrovenilor la toate evenimentele de seama ale Maramuresului dar si la administrarea judetului. In perioada interbelica Petrova a ajuns sa fie recunoscuta ca o localitate nobila, aspect relevant si prin gradul de polarizare sociala, provenit din chiar evolutia istorica. In timpul perioadei cmuniste atentia noilor autoritati era sporita asupra Petrovei, fapt confirmat si de alegerile din 19 noiembrie 1946 cand s-a consemnat doar in cazul listei pe care au votat si petrovenii victoria listei taraniste maniste din intreg Maramuresul. Acest fapt va fi confirmat de o sustinuta rezistenta anticomunista care a culminat cu revolta din 16 ianuarie 1989 cand petrovenii s-au opus alipirii localitatii lor la comuna vecina Leordina, fapt ce a necesitat interventia organului judetean de partid si a trupelor de militie si securitate.